A venit de nu se ştie unde,
Cuprins de dor, spre tine am să vin,
Pe cărarea sacrelor secunde.
Privesc atent în spaţiul din jur
Cu gânduri prinse într-un greu păcat.
Plutind în vis pe undă de azur,
Spre tine vin şi spun că n-am uitat,
Când pierduţi sub curba aurorii
Alunecând pe râuri din inalt,
Prinşi fiind sub incidenţa orii,
Ușor vrăjiți noi mai făceam un salt.
Salt solemn prin alte lumi tăcute,
Cuprinse-n sfera nemişcării lor,
Şi vise dragi stau să mă sărute
Cu voluptaţi pierzându-se sonor.
În noaptea asta timpul sideral,
Prin noi s-a scurs în minute repezi,
Şi sigur vom dispare ca un val,
Prelins pe atemporale lespezi.
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu