joi, 12 ianuarie 2012

Nu cred...


Nu cred că am să pot uita vre-o dată,
Noaptea-n care mişcai încet ca marea,
Când încurcat prin glezne fără pată,
Muşcam flămând privindu-ţi încântarea.

Nici dorinţa venită din adâncuri,
Ca un vartej suind prin simţ şi gând,
Lăsând plecat tăcutele săruturi,
Ca o vrajă în tine lunecând.

Ţi-adulmec forma în clipele inerte,
Ca şovăiala umbrei prin alte vremi,
Prins de unda mişcărilor încete,
Ascult în tine cântecul ce-l gemi.

Cu şoapte dulci în clipe-ncremenite,
Te port aiurea prin ceasul monoton,
Ochii îţi răsfrâng patimi necitite,
Când tresar în tine suspine ca un zvon.

   Marin Voicu

2 comentarii:

£avi H. spunea...

scrii foarte frumos poezii, iar melodiile lui Clayderman sunt superbe.

marin voicu spunea...

Multumesc frumos pentru apreciere Lavi!