joi, 30 noiembrie 2017

Castele de iubire

În fuga lor ritmată trec zilele năuce
Citind mereu în noi iubirea vieții noastre
Stăm mână în mână și cu fața la răscruce
De două lumi unite în nopțile sihastre

Și unul lângă altul luăm drumul în picioare
Alături cu ursita ce plânge și zâmbește
Acum eu sunt cerul și iubita-ntinsă mare
Iar în bolta mea senină chipu-și oglindește

Și viața am luat la pas prin pulberile verii
Neștiutori că drumul e lung și obositor
Doar ne stăteau în față întinsele imperii
De bucurii si lacrimi și un vis biruitor

De ar fi fost drum lung ca de la Pământ la Lună
Și încolăciți de-a pururi pe-același trunchi de crez
Sigur am fi străbătut tot drumul împreună
Ca în suflet castele de iubire să-ți durez

Marin Voicu

Niciun comentariu: