La tine să ajung când inima îmi bântui
A crescut în mine dorința nebunească
Prin vară să te caut, sufletul să-mi mântui
Se scutură și toamna și încă mai aștept
Alături ca să-mi fii, să-mi spui o vorbă bună
Așează tu obrazul pe liniștea-mi din piept
Să simți arzând un Rai cu dragostea-mpreună
Câte sentimente s-au adunat în suflet
Noblețea lor mă-nalță, mă simt nemuritor
Tu m-ai prins de mână și m-ai oprit din umblet
Spunând că impreună avem un viitor
Tu esti o floare, o vremelnică minune
Drept mulțumire îți voi ridica un templu
Iar din clopote de gând veșnic să răsune
Dragostea imensă când stau și te contemplu
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu