Uitatul pas al vremii le calcă funerar
Cărări pustii şi lungi de lume abandonate
Se ascundeau sub lună în ultimul pătrar
O seară scufundase o noapte mai devreme
Destine dezlegând strivitei lumi amare
Când amorţită stând prin spaţiu şi vreme
A lăsat în urmă tristeţe şi uitare
Ajuns în piscul lumii - lung sfârşit de seară
Mi-am căutat destinul - verde mărăcine
Sub cerul singuratic cu zările de ceară
Și am găsit doar hăuri și sterpele ruine
Am călcat pustiuri și m-am ridicat din gropi
Decis să îmi hrănesc amarul de cărbune
Cu sfinte voluptăți și în cântece de popi
Purtând tipsii de smirnă și-un strop de rugăciune
Marin Voicu
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu