Doar vise reci şi năluciri bizare
Sau clipe nude pribegind departe
Într-un târziu de noapte care doare
Tresare-ades din somnul său cuminte
Amarul meu ce-ngheaţă în tăcere
Pe altarul aducerii aminte
În clipa dătătoare de durere
Îmi ningi Doamne în suflet ca şi-afară
Cu umbre de dureri fără de răspuns
Sub streaşina mâhnirii cea amară
Îmi doarme soarta cu dorul ei ascuns
Se viscolesc speranţele timide
În lungi troiene cuprinse de mister
Se-ntind leneş ca albele omide
Pe trupul meu stând îngenuncheat sub cer
Marin Voicu
Un comentariu:
Superbe versuri!
Trimiteți un comentariu