Se târăsc ca șerpii pe cărări necunoscute
Spre temelii de cuget și ape-nveninate
Blestemând norocul și durerile-născute
Mi s-au scobit în suflet peșteri - temute hăuri
Mi s-au scobit în suflet peșteri - temute hăuri
O spaimă stă prin ele și-n genunchi tot prevestea
Că un crâmpei de cer nu s-ar vede printre găuri
Pe el n-ar trece luna nu ar spânzura o stea
În seara asta mi s-a îmbolnăvit destinul
L-a strâns la piept amarul, l-a sărutat mâhnirea
În corpul său uscat s-a îngălbenit suspinul
Dar cu ochii stinși tot mai căuta iubirea
Acum e prea târziu, nefericirea l-a învins
Acum e prea târziu, nefericirea l-a învins
Durerea e o umbră, l-a prins cu mâini nervoase
E mută, e avară, e ca un rug aprins
Ce lacom devorează o viață pân' la oase
Marin Voicu
Marin Voicu
Un comentariu:
In seara asta te voi visa
Valsand in nebunia primaverii,
Stele si luceferi ne vor inconjura
Intr-un concert de suflet al impacarii.
Trimiteți un comentariu