Se târăsc ca șerpii pe cărări necunoscute
Spre temelii de cuget și ape-nveninate
Blestemând norocul și durerile-născute
Mi s-au scobit în suflet peșteri - temute hăuri
Mi s-au scobit în suflet peșteri - temute hăuri
Stă spaima vânătă-n ele, o alta se năștea
Privind la un crâmpei de cer, prin atâtea găuri
Cum nu trecea o lună și nu spânzura o stea
În seara asta mi s-a îmbolnăvit destinul
L-a strâns la piept amarul, l-a sărutat mâhnirea
În corpul său uscat s-a îngălbenit suspinul
Pe când în ochii stinși se zbătea ușor uimirea
Acum e prea târziu, nefericirea l-a învins
Durerea e o umbră, l-a prins cu mâini nervoase
E mută, e avară și e ca un rug aprins
Ce lacom devorează o viață pân' la oase
Marin Voicu
Marin Voicu
Un comentariu:
In seara asta te voi visa
Valsand in nebunia primaverii,
Stele si luceferi ne vor inconjura
Intr-un concert de suflet al impacarii.
Trimiteți un comentariu