Cum dau buzna gânduri prin vremea cea haină
Și-atâta zarvă fac de capul prind în
palme
Rătăcesc stingher în lumea așa
străină
Și-i toată plină de-ndoieli adânci și calme
Nevinovat surâd, prin suflet se strecoară
Și dureros dospesc tăcerile posace
Gânduri aiurite cu forma lor bizară
Nebune dau coșmaruri slabe și stângace
Atâtea îndoieli pândesc într-un colț de gând
Grăbitele regrete să le prindă-n plasă
Le- apasă oboseala, stau labele lingând
Gândind cum să rezolve cauza spinoasă
E liniște în jur tăcere-i suverană
Nevrozată haita mârâie prin unghere
Regretele-au plecat în cântec de soprană
Și sufletul privesc tăcute și stinghere
Ele-acum vor sta cuminți și drept mulțumire
Împreună vor cânta cu sfinții la un loc
Cântecele scrise prin antice psaltire
Arzând tămâie dar și un fir de busuioc
Marin Voicu
