Vremelnicie

Sărută-ncet lumina lunga înserare

Iar umbrele subțiri misterios se lasă
Cresc plete lungi de de gânduri -mare aiurare
Sub tampla mea fierbinte -oare cui ii pasă?

Privesc mirat în jur și văd  cum se ascunde
Umbra mea trufașă sub strașinile zării
Iar cugetele mele - apă fără unde
Pe fața mea sculptează un zâmbet al durerii

Încet s-a ofilit făptura mea lumească
Mă trezesc tot singur fără de putere
În care timp nu știu sau zodie cerească
Iar va-ncepe viața să-mi curgă prin artere

Aș face un popas pe drum în amurgire
Și să privesc cum trece al timpului talaz
Dar mă ascund în mine - oarbă liniștire
Ca s-astept o vreme plină cu extaz

Marin Voicu