joi, 26 februarie 2015

Îndoieli



Înecată într-o linişte haină
Obosită şi cu capul prins în palme
Rătăcită într-o lume-aşa străină
Cresc în tine îndoieli târzii şi calme

Simţi amarul cum te roade în neştire
Adânc în suflet cu calm şi în tăcere
Adunate gânduri în vagă-nlănţuire
Tot îţi dau coşmaruri pline de mistere

Şi cum stai cuprinsă în hohote de plâns
La margine de lume singură te cerţi
Cu umbra de regret îmbrăţişată strâns
Umilă iti pleci capul vrei ca să te ierţi

Cine să te-ajute? Doar nu ceri prea mult
Să-ndrepţi greşeala ce cugetul  ţi-apasă!
Îţi strigi dorinţa prin timpuri de demult
Sufletul pereche ca să-ţi vin-acasă

Cuminte ai să stai şi drept mulţumire
Vei cânta spăşită cu sfinţii la un loc
Cântecele toate scrise în psaltire
Arzând tămâie şi-un fir de busuioc."

Marin Voicu




Niciun comentariu: