joi, 26 februarie 2015

Îndoieli



Înecată într-o linişte haină
Obosită şi cu capul prins în palme
Rătăcită într-o lume-aşa străină
Cresc în tine îndoieli târzii şi calme

Simţi amarul cum te roade în neştire
Adânc în suflet cu calm şi în tăcere
Adunate gânduri în vagă-nlănţuire
Tot îţi dau coşmaruri pline de mistere

Şi cum stai cuprinsă în hohote de plâns
La margine de lume singură te cerţi
Cu umbra de regret îmbrăţişată strâns
Umilă iti pleci capul vrei ca să te ierţi

Cine să te-ajute? Doar nu ceri prea mult
Să-ndrepţi greşeala ce cugetul  ţi-apasă!
Îţi strigi dorinţa prin timpuri de demult
Sufletul pereche ca să-ţi vin-acasă

Cuminte ai să stai şi drept mulţumire
Vei cânta spăşită cu sfinţii la un loc
Cântecele toate scrise în psaltire
Arzând tămâie şi-un fir de busuioc."

Marin Voicu




duminică, 15 februarie 2015

De vrei să zbori...

                                       
                                          De vrei să zbori tu gandul aripi poţi să-l faci
                                          Iar visul s-ar putea din nou amic să-ţi fie
                                          Fugara viaţă de mâhniri să o dezbraci
                                          Pe când se naşte o speranţă sidefie

                                          Simţi acum ce timpuri curg pe-afară
                                          Cum tot în jur e vremelnică minune
                                          Umilă soarta aşteaptă să dispară
                                          Nefericirea cu întrega-i goliciune

                                          O mână de se-ntinde venind din amintiri
                                          De plâns spălată şi chinuri ce-au trecut
                                          Deschide-ti inima cu izvorul de iubiri
                                          Un suflet iti aşteaptă dulcele sărut!

                                           Marin Voicu

luni, 2 februarie 2015

Frământări

De-atâtea frământări mi-este viaţa plină
Cu adâncuri sumbre crescute fără teamă
Stau umbre-ntinse pe fire de lumină
Ce scriu prin vreme neînţeleasa-mi dramă

M-apasă gânduri şi vise risipite
Dorinţe netrăite, seci neîmpliniri
Beat de voluptatea nopţii mistuite
Arde-n mine torţa cu dulci închipuiri

Stând îngenunchiat pe pragul dimineţii
Am să spun o rugă ce-mi răsare-n minte
Ca s-asculţi în mine cântecul tristeţii
Dar şi mâhnirea ce-n suflet stă cuminte

De tăcerea oarbă o laşi îngălbenită
Să scuture răceala uitării tale moi
Îngroapă noaptea şi ora-mpătimită
Ţăndări fă oglinda imaginii cu noi !!

Marin Voicu