sâmbătă, 4 octombrie 2014

De ce toamnă ?

Toamnă, de ce eşti tu aşa de tristă?
Sculptezi în suflete atâtea patimi
Şi amintiri despre tot ce nu există
Într-un adânc pustiu udat de lacrimi

În urma ta curg ceţuri valuri, valuri
Prins de ele un soare se îneacă
Când tu uşor imi treci ca printre maluri
De cer brumat ce fruntea işi apleacă

Îmi săruţi umed crânguri adormite
Roind în ele frunzele a jale
Şi desprins de prin crengile-negrite
Pustiul putred se întinde-n vale

Aiurit un vânt se-ncurcă prin cocori
Pictaţi pe-un cer de colorate stambe
Din zări de ceară ies zdrenţele de nori
Şi vin valsând din senzuale gambe

Dar vii şi pleci pe-aceeaşi cale-n vreme
Prinsă-n neguri răsucite ca un fum
Te răsfeţi în parfum de crizanteme
De prin tufele crescute peste drum

Marin Voicu


Niciun comentariu: