Ce gând te prinde în a lui splendoare
Când vrei să-mi spui ce dor îţi e de mine
Iar buzele le simţi fremătătoare
Şi noaptea-i rece că nu sunt cu tine?
Din somnul dulce de ai fost trezită
Arsă d-atâtea nebunii ce-ascunde
Tremuri şi pari atât de obosită
Şi-ntinzi spre mine braţele rotunde
Te prinzi de gâtul meu să îmi poţi spune
Că simţi bătând sub tâmpla mea fierbinte
Potop de patimi şi dorinţi nebune
Şi-atâtea gânduri ce îmi trec prin minte
Vrei să-ţi fiu mâna candidă şi calmă
Din bolta cerului să-ţi strângă astre
Cereşti iubiri să ţi le pun în palmă
Dar şi povestea fericirii noastre
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu