Și cum măsoară timpul, cum răscolește viața
Nu se opresc o clipă, nu stau măcar odată
Merg doar înainte, nimeni nu le vede fața
Iar în iureșul imens străbat și alte vremuri
Și-n adâncimea lor zac în forme eronate
Mulțimi de EU și TU dar și NOI cu ochii tulburi
Și sufletele goale de spaime măcinate
Încăpățânatul EU s-a răzvrătit prin veacuri
De normele-mpietrite să rupă-ncătușarea
La piept s-adune ispite, patimi și eșecuri
Iar timpul să-l ruineze, să-i schimbe-nfățișarea
Conștiința, gândul și cuvântul sunt stolul
Ce acum străbate Eternul cu adevărat
Dar știm că va rămâne între NOI numai golul
Și de-apururi va fi miticul EU stigmatizat
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu