sâmbătă, 22 martie 2014

Răspântii nedefinite

Eşti răspântia dintre două lumi
Două drumuri ce picior nu a călcat
E pustiu ţinutul, cum să mă indrumi
Când roiesc în tine umbre de păcat?

Nu e nici-un semn pe care drum s-apuc
Şi întors din vremi mă îndrept agale
Cu patimi albe şi rătăciri de cuc
S-adulmec sâni cu sfârcurile goale

Ce drum să aleg? Răspântii s-au deschis
Ca nişte coapse albe şi rotunde
Şi mă atrag cu braţe  lungi de vis
Când sărut ale pântecului unde.

Marin Voicu.