Doar vise reci şi năluciri bizare
Sau clipe nude pribegind departe
Într-un târziu de noapte care doare
Tresare-ades din somnul său cuminte
Amarul meu ce-ngheaţă în tăcere
Pe altarul aducerii aminte
În clipa dătătoare de durere
Îmi ningi Doamne în suflet ca şi-afară
Cu umbre de dureri fără răspuns
Sub streaşina mâhnirii cea amară
Îmi doarme soarta cu dorul ei ascuns
Se viscolesc speranţele timide
În lungi troiene cuprinse de mister
Se-ntind leneş ca albele omide
Pe trupul meu îngenuncheat sub cer
Marin Voicu
Un comentariu:
Superbe versuri!
Trimiteți un comentariu