sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Clipele ca ploile de ieri



E timpul numai clipe nesfârşite
Prinse toate-n sfera nemişcării lor
Ca nişte gânduri lungi şi adormite
Pe când în suflet rănile mai dor

Se scurg clipele ca ploile de ieri
Cuprinse-n iureşul ce stă să vină
În ropote de ape sau cu paşi stingheri
Şi ochii plini cu lacrimi de răşină

Iar glasuri goale vântul mi le poartă
Ca un ecou venind din două strune
Şi-apune ispitit în taina spartă
Şi în priviri arzând ca un tăciune

Tot vin glasuri din noaptea de departe
Glasuri goale, oarbe şi infidele
Şi mă pătrund gândurile moarte
Ce mă adorm cu liniştea din ele

Marin Voicu


2 comentarii:

DĂSCĂLIȚA CREATIVE TRAINING spunea...

Frumoasa poezie!

marin voicu spunea...

Multumesc frumos Miki pentru apreciere!