Afară-i trist iar sufletu-mi vibrează
O coardă neacordată şi cumplit,
Atinsă-n fugă de o rece rază,
Acum venită din spaţiul infinit.
Mi-a adus tristeţi pe care nu le spun,
Cu suferintă-n în fiecare seară,
Cine ştie oare câte mai adun,
De viaţa-mi e atâta de amară.
Adânci tristeţi ce în suflet eu le port
Şi adunate-n fiecare seară,
De mă simt acuma rece ca un mort,
Fără mormânt sau piatră funerară.
Marin Voicu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu