miercuri, 8 decembrie 2010

Singurătatea mea

                              
E atâta singurătate   în  jurul meu
Iar golașe gânduri  trec mistuitoare
În poarta sufletului ele bat mereu
Cine să răspundă la a lor chemare?

Răspunde doar ecoul lung și  deformat
Mârâind  ușor cu capul stând pe labe
E-atât de rece locul și întunecat
Iar bătăi in suflet s-aud tot mai slabe

Singurătatea în jurul meu se strânge
Simt cum curge lin în fiecare clipă
Iar sufletu-mi pribeag încet mi se frânge
Mângâiat sonor de-a timpului aripă

Sfioase liniști  se zbat si mă-mpresoară
Venind din lumea-mi plină  de închipuiri
Sunt doar o statuie oarbă și  bizară
Pe-al soclului destin și fără amintiri

Marin Voicu

Niciun comentariu: