marți, 7 decembrie 2010

Port amintirea.

 Port amintirea în gânduri ca o grea perdea,
 Iar sufletul în zbateri încet mi se frânge,
 În a timpului rotire, prinsă viaţa mea,
 Prin neştiute zări acum mi se stinge.

 Adânci tristeţi am adunat ca o comoară,
 Puse-au fost pe-altarul visului neînteles,
 Simt cum totul trece ca sunete de vară,
 Sau ţipăt de lumină de nimeni înţeles.

 Stranie împerechere, înălţimi şi hău,
 Nespuselor dorinţe este împotrivă,
 Viselor neîmplinite cine e călău?
 În mână cui a noastră oră e captivă?

 Ţesută-i tăcerea între noi cu clipe reci,
 Uitarea cuprinde trecutul în neştire,
 Pierdutii noştrii paşi pe ascunsele poteci
 Spre alte lumi ne duc în stinsă amintire.

    Marin Voicu

Niciun comentariu: